Limba română învățată fără intermediar
Limba română din limba română sau româna învățată imersiv? Este posibil ca cineva să învețe limba română fără a avea ca suport o altă limbă, de pildă limbă engleza? Dacă putem răspunde afirmativ la această întrebare, atunci ce metode de învățare trebuie să își aproprie și ce tipuri de exerciții trebuie să folosească?
Ne vom ocupa de răspunsul la aceste întrebări plecând de la metoda cunoscută ca immersive learning, adică abordarea directă limbă în limbă.
Limba română experimental
Pentru a învăța româna din română este nevoie de o “plonjare” în limbă de la început. Cu alte cuvinte nu traduci, ci experimentezi. Instrumentele care fac posibil acest demers sunt multiple. Folosirea propozițiilor simple, repetiția, gesturile, mimica și folosirea/indicarea către obiecte reale. De asemenea, se poate folosi expunerea la expresii în contexte concrete până ce învățăcelul este capabil să le recunoască și să le folosească automat.
Vom oferi și un exemplu, o imagine concretă:
Profesorul spune și arată:
→ Aceasta este o carte. (ține o carte în mână)
→ Aceea este o masă. (arată către masă)
→ Cartea este pe masă.
→ Unde este cartea?
→ Cursantul: Pe masă.
După un timp de limba română învățată imersiv se dezvoltă în mod natural gândirea în română. Astfel se pot depași bariere psihologice auto-impuse (“nu pot înțelege”).
Immersive learning cu suport audio-vizual
Un alt tip de abordare ce poate fi eficient este apelul la metoda audio+vizuală alături de folosirea gesticii. Această practică combină imaginea, cuvântul și gestul pentru a crea o asocieră clară, directă.
🎯 Exemple de instrumente:
- Flashcarduri cu imagini: măr – apple, dar fără a scrie „apple”!
- Videoclipuri animate simple: ex. „Salut! Eu sunt Ana. Tu cine ești?”
- Aplicații vizuale (ex: Mondly, Drops) care nu folosesc intermediar engleza.
Pentru a exersa această metodă – limba română din limba română-, fără mediator o altă limbă, este bine ca cel ce învață să folosească materiale 100% în română. Cu sprijin, desigur, vizual sau audio foarte clar (desene, gesturi, filme subtitrate și altele).
Concluzii
Observăm astfel o predilecție către învățarea tematică, nu gramaticală. Cu alte cuvinte tabelele, regulile sau excepțiile nu fac parte din instrumentele de studiu principale (ale immersive learning), ci situațiile reale de viață sunt apanajul. Exemple de tematici utile la început pot fi: saluturi, prezentare, obiecte din clasă, culori, numere, familie, mâncare, la magazin, la doctor, orientare în oraș ș.a. Putem imagina următoarea punere în scenă cotidiană la magazin: profesorul joacă rolul vânzătorului, cursantul cumpără. Se învață propoziții precum: “Cât costă? Vreau pâine. Îmi dați un suc?“.
